Author: adminmc

Întrebările de mai jos se referă la tipurile de informații care sunt necesare pentru realizarea tuturor secțiunilor portofoliului și pot fi luate ca reper pentru a pregăti interviurile, convorbirile telefonice sau scrisorile trimise, precum și pentru a selecta din conținutul publicațiilor consultate informațiile cele mai relevante cu privire la problema studiată.

1. Cât de importantă este problema aceasta în comunitate (pe cine afectează; cât de grav este impactul ei pe termen scurt și pe termen lung)?
2. Care ar putea fi cauzele acestei probleme?
3. Ce instituții publice sunt responsabile de această problemă?
4. Ce fac aceste instituții cu privire la problemă? Care sunt politicile publice existente referitoare la problema studiată?
5. Dacă există politici publice pe aceast temă, din ce motiv ele nu au rezolvat problema?
6. Ce dezacorduri există în comunitate cu privire la politicile existente sau la modurile în care se ocupă oficialitățile de această problemă?
7. Care sunt organizațiile, grupurile sau personalitățile care și-au exprimat părerea despre această problemă?
   a. Care este motivația interesului lor față de această problemă
   b. Ce poziție au adoptat?
   c. Care sunt avantajele și dezavantajele poziției adoptate de ele?
   d. Cum încearcă acestea să influențeze autoritățile să adopte poziția lor privind această problemă?
   e. Cum am putea afla, eu și colegii mei, mai multe informații despre poziția lor?
8. Este această problemă prezentă și în alte localități din țară sau din alte țări? Dacă da, care sunt soluțiile găsite în aceste locuri?

Pentru fiecare sursă consultată, înregistrați pe o fișă separată următoarele informații:

− Sursa informației:
o Pentru textele consultate: titlul, autorul, data publicării, locul publicării (de exemplu, editura sau link la textul online);
o Pentru persoane: numele și funcția sau rolul în comunitate;
o Pentru chestionare anonime: numărul de respondenți, modul de distribuire a chestionarului;
− Întrebările (din lista de 8 întrebări de mai sus) la care ați obținut răspunsuri și care sunt informațiile obținute la fiecare întrebare;
− Anexele relevante (de exemplu, fotografii, site-uri de internet, link-uri la documente sau materiale video, înregistrări ale interviurilor, chestionarele completate etc.);
− Numele elevilor care au contribuit la obținerea informațiilor și la completarea fișei.

Formular pentru înregistrarea informațiilor – Pasul 3 (extensie pdf)

Formular pentru înregistrarea informațiilor – Pasul 3 (extensie docx)

Vă recomandăm ca în procesul de culegere de informații să asigurați un echilibru între informațiile obținute online și informațiile obținute prin contactul direct cu persoane.

1. Solicitarea de informații în scris este una dintre metodele cele mai eficiente de obținere a informațiilor de la instituțiile publice, deoarece acestea au obligația de a răspunde în maximum 30 de zile. Formulați întrebări precise și nu uitați să menționați datele de contact unde să fie comunicat răspunsul (email, telefon, adresă). Contactarea instituțiilor în scris se poate face prin completarea formularului de contact de pe site-ul acestora, prin email, prin depunerea unei scrisori la registratură sau prin trimiterea scrisorii prin poștă.
2. Stabilirea unei întâlniri pentru realizarea unui interviu. Interviul trebuie planificat telefonic sau prin email, în funcție de disponibilitatea persoanei cu care doriți să vă întâlniți. Dacă persoana respectivă conduce o instituție publică, puteți solicita o programare în audiență. Orice instituție publică are obligația de a avea un program de audiențe (momente în care cetățenii pot discuta direct cu persoanele din conducerea instituției). Un grup mic de elevi poate face interviul. Dacă doriți ca întreaga clasă sau mai mulți elevi să asiste (spre exemplu atunci când întâlnirea este cu un ales local, un membru al Parlamentului, sau un expert), asigurați-vă că discuția are loc într-o sală cu un număr adecvat de locuri și că aveți acordul persoanei respective. Pentru a vă asigura că nu pierdeți din vedere informații esențiale, puteți să înregistrați discuția și să o transcrieți ulterior (integral sau doar anumite pasaje). Dacă doriți să înregistrați discuția, este important să obțineți acordul tuturor persoanelor care iau parte la discuție înainte de pornirea înregistrării.
3. Convorbirea telefonică. Folosiți instrucțiuni de mai jos pentru o convorbire telefonică reușită, prin care să obțineți informații utile sau să stabiliți o întâlnire pentru o discuție directă:

Convorbirea telefonică Numele meu este… (spune numele tău). Sunt elev(ă) în clasa… (clasa în care ești) având ca profesor pe… (numele profesorului). În cadrul unei activități de educație civică, studiem problemele locale, cum sunt ele privite și soluționate de autorități, precum și modalitățile în care cetățenii pot participa în acest proces. Problema pe care clasa mea o studiază este… (scurtă descriere a problemei). Eu fac parte dintr-o echipă responsabilă cu adunarea de informații despre această problemă. Aș putea să vă pun câteva întrebări acum, sau aș putea suna în altă zi, când este mai bine pentru dumneavoastră? Puteți să-mi recomandați o altă persoană pe care aș putea să o sun? Aveți cumva vreo informație scrisă despre problema menționată pe care ați putea să ne-o trimiteți? (Fii pregătit / pregătită să dai adresa de email sau adresa poștală a școlii).

PORTOFOLIU

Păstrați formularele de înregistrare a informațiilor completate, transcrieri ale interviurilor, fotografiile obținute de la jurnaliști, experți, găsite online sau făcute de voi, copii ale articolelor din presă, precum și orice alte materiale care documentează activitatea voastră de adunare de informații despre problema selectată.

PROIECTUL VOSTRU ONLINE:

www.cetateanul.intercultural.ro

Introduceți pe platformă informații despre:
A. principalele surse de informare pe care le-ați folosit;
B. instituția (sau instituțiile) responsabilă (responsabile) pentru rezolvarea problemei.

Acum, după ce clasa a ales, de comun acord, o problemă, următorul pas este să adunați informații relevante despre problema respectivă și despre politicile publice existente sau posibile pentru soluționarea problemei. Pentru o bună înțelegere a problemei este important să adunați informații din cât mai multe surse. Apoi, comparați informațiile obținute și folosiți sursele cele mai credibile pentru o descriere corectă a problemei.

P3.1 Identificarea surselor de informare

Stabiliți o listă cu principalele surse de informații privind problema studiată și identificați modalitățile prin care puteți avea acces la acestea. Mai jos găsiți câteva sugestii. Citiți și apoi discutați lista și recomandările privind contactarea diferitelor surse. De exemplu, puteți invita în clasă, cu acordul cadrului didactic, persoane care vă pot împărtăși ceea ce știu ele despre problema pe care o studiați. Decideți care sunt sursele cele mai importante. Apoi împărțiți-vă în echipe de cercetare și repartizați-vă sursele astfel încât să nu existe suprapuneri. Folosiți-vă de întrebările ajutătoare din subcapitolul Înregistrarea informațiilor.

Veți observa că diferite surse pot avea opinii diferite cu privire la problemă. De exemplu, dacă ați ales o problemă de mediu veți constata că organizațiile care militează pentru protecția mediului pot avea perspective foarte diferite de unele companii private.

În funcție de obligația pe care o au de a transmite informații, sursele de informații se pot încadra în două categorii: (1) instituțiile publice, care, conform legii, au obligația de a transmite informațiile solicitate de către cetățeni și (2) organizații private, persoane, firme, organizații neguvernamentale, care nu au astfel de obligații și care pot decide să ofere sau nu informațiile solicitate.

1. Instituții ale administrației publice

Instituțiile responsabile pentru elaborarea sau implementarea de politici publice în domeniul problemei studiate ar putea avea deja în vedere această problemă sau ar putea avea experiențe anterioare cu probleme similare. Informații despre activitatea instituțiilor sunt disponibile pe site-urile lor. Instituțiile publice sunt obligate să publice pe site-urile lor rapoarte anuale. De asemenea, birourile de relații cu publicul sau departamentele specializate ale instituțiilor cu atribuții în domeniul vizat vă pot oferi informații despre problema care vă interesează, precum șidespre ceea ce fac autoritățile pentru a o soluționa. De exemplu, la Primărie e posibil să existe un departament pentru domeniul în care se situează problema voastră. Contactați pe email, telefonic sau printr-o scrisoare aceste instituții.

Dacă vă adresați în scris (prin email, fax, poștă sau depunerea unei scrisori la registratură), conform Legii accesului la informațiile de interes public, instituțiile sunt obligate să vă dea un răspuns în termen de 10 zile sau, dacă durata necesară identificării și transmiterii informației depășește 10 zile, răspunsul vă va fi comunicat în maximum 30 de zile, dar veți fi înștiințați despre acest fapt, în termen de 10 zile. Pentru aceasta este important să scrieți explicit faptul că solicitați informațiile în baza Legii accesului la informațiile de interes public. Dacă este importantă o discuție directă cu reprezentanții acestor instituții, va fi necesar să vă programați în audiență la secretariat.

2. Alte surse de informații

Dacă în cazul instituțiilor publice este suficient să identificați printr-o căutare pe internet site-ul oficial unde găsiți, fie direct informații, fie datele de contact pentru a solicita în scris răspunsuri la întrebări, sau o audiență, în cazul celorlalte tipuri de surse, este necesar un proces de colectare a datelor cu mai multe componente:

a. Identificarea de documente relevante, inclusiv legi care stabilesc atribuțiile diferitelor instituții dar și hotărâri ale consiliilor locale, studii, cercetări, publicații, articole, texte publicate online, pe bloguri sau site-uri – căutând online sau la biblioteci puteți găsi publicații de diferite tipuri privind tematica problemei studiate. De exemplu, puteți astfel afla cum au fost soluționate probleme similare în alte localități din țară sau din alte țări. Atunci când citiți un material despre problema care vă interesează, este important să acordați atenție următoarelor aspecte:

• i. Validarea sursei: cine este autorul sau cine a publicat materialul? Care este orientarea autorului față de problemă? În cazul în care autorul susține un anumit punct de vedere, în condițiile în care există o controversă pe tema respectivă, identificați și materiale ale unor autori ce susțin opinii alternative, pentru a le putea compara argumentele. Dacă ați identificat informații pe Wikipedia, verificați dacă sunt citate sursele și eventual consultați și link-urile menționate acolo.
• ii. Validarea informației: verificați pertinența datelor pe care se bazează materialul. Analizați și când a fost publicat acesta. Dacă a fost publicat cu mult timp în urmă, este posibil ca situația să se fi schimbat și analiza să nu mai fie relevantă.
• iii. Accesibilitatea informației: dacă ați identificat un text foarte lung sau cu un limbaj de specialitate foarte tehnic, este preferabil să căutați un text care îi prezintă sintetic mesajul într-un limbaj mai ușor de înțeles.

b. Identificarea de organizații, specialiști și alte persoane cheie

Organizații și grupuri de interes – Există organizații neguvernamentale ce activează în domeniul vizat de problema pe care o studiați sau grupuri de interes care se preocupă de problema respectivă sau de altele asemănătoare. Este posibil să fi aflat deja despre unele dintre acestea în faza în care ați identificat problemele comunității. Obțineți, de la persoane care le cunosc activitatea sau prin căutare online, datele lor de contact (email sau telefon) pentru a le cere informații. Dacă aceste organizații activează la nivel local, puteți chiar să stabiliți o întâlnire cu reprezentați ai lor. Dacă nu, puteți contacta organizații din alte orașe sau chiar din alte țări.

Specialiști în domeniul juridic și în domenii legate de problema studiată – Specialiștii în domeniul juridic cunosc bine procedurile legate de adoptarea politicilor publice. Dacă cunoașteți persoane care lucrează în domeniul juridic, le puteți solicita sprijinul. Puteți găsi online eventuale asociații de profil sau Baroul cel mai apropiat. În funcție de domeniul la care se referă problema studiată, puteți contacta specialiști care să vă ofere informații sau să vă răspundă la întrebări despre diferite soluții. Există și site-uri sau platforme online centrate pe diverse teme, unde puteți să puneți întrebări și primiți răspunsuri de la specialiști.

Jurnaliști și bloggeri – Puteți, de asemenea, contacta direct jurnaliști sau bloggeri care au abordat în articolele lor problema care vă interesează, pentru afla mai multe informații, pentru a obține acces la materiale suplimentare sau la fotografii.

Birouri parlamentare – Reprezentanții aleși în Parlamentul României, deputați sau senatori, respectiv reprezentanții în Parlamentul European, cunosc în general problemele cu care se confruntă comunitățile din zona pe care o reprezintă și sprijină autoritățile locale pentru soluționarea lor. Ei au un birou parlamentar în comunitatea voastră sau în apropiere. Puteți găsi adresa și numărul de telefon online. Fiecare birou parlamentar are una sau mai multe persoane care se ocupă de relațiile cu publicul și care poate și trebuie să ofere informațiile solicitate oricăror cetățeni interesați.

c. Consultarea cetățenilor din localitate – Pentru a obține informații de la cetățenii din localitate puteți realiza un sondaj de opinie online sau pe stradă. Alegeți cu grijă întrebările pe care le includeți în chestionar pentru a putea obține informațiile necesare fără a solicita prea mult timp din partea respondenților. De asemenea, includeți în chestionar întrebări referitoare la datele demografice (vârstă, sex, cartierul în care locuiesc, nivelul de educație etc.). Astfel, veți putea afla în ce măsură problema afectează diferite categorii de cetățeni și opinia acestora cu privire la anumite soluții.

Pentru a selecta problema pe care o va studia clasa voastră, veți realiza întâi o analiză a tuturor problemelor identificate. Dacă în urma acestei analize clasa voastră consideră că are suficiente informații pentru a lua o decizie, se poate trece la selectarea problemei, prin aplicarea procedurii de selecție stabilite anterior. În cazul în care clasa consideră că nu are informații suficiente pentru a lua o decizie, reveniți la pasul anterior și colectați mai multe informații despre diferite probleme de interes.

1. Analiza problemelor identificate

Scrieți pe tablă sau afișați într-un loc vizibil toate problemele pentru care a fost completat Formularul de identificare a problemelor. Puteți adăuga eventual și alte probleme, chiar dacă nu au fost obținute informații detaliate despre acestea. Analizați lista, începând cu identificarea problemelor asemănătoare sau identice. Dacă este posibil, grupați problemele foarte asemănătoare.

Lucrând pe grupuri, analizați fișe ale problemelor propuse de alți colegi, răspunzând pentru fiecare la întrebările de mai jos:

1. Este problema legată de atribuțiile unei autorități publice (este o problemă de politică publică)? Dacă da, care este autoritatea publică responsabilă cu adoptarea de acte normative sau decizii în domeniul asociat problemei?
2. Este problema considerată importantă? Dacă da, cine este afectat de problemă?
3. Este problema formulată într-adevăr ca o problemă, deschisă către mai multe soluții posibile, fără a cuprinde deja o soluție în modul în care este formulată (de ex. dacă problema este formulată ca „absența unui bazin de înot“, ea nu oferă deschidere decât pentru o singură soluție. O problemă de genul „lipsa oportunităților de practicare a sportului și petrecere a timpului liber pentru locuitori“ poate avea mai multe soluții, printre care și construirea sau reabilitarea unui bazin de înot.)?
4. Este posibilă obținerea de către clasa voastră de informații privind problema respectivă în vederea formulării unei propuneri de politică publică bine argumentate?
5. Este realistă formularea în viitorul apropiat a unei politici publice care să soluționeze problema?

La unele dintre aceste întrebări veți avea probabil opinii diferite. Împărtășiți cu colegii argumentele voastre și ascultați cu atenție argumentele pe care le propun ei. În prima etapă este important să eliminați problemele pentru care ați dat, de comun acord, cel puțin un răspuns negativ la întrebările de mai sus. Dacă nu doriți să alegeți din lista de probleme și doriți să propuneți o problemă nouă sau să ajustați formularea uneia dintre problemele analizate, puteți face acest lucru.

Din acest proces va rezulta o listă de câteva probleme ce îndeplinesc criteriile necesare și care pot fi supuse la vot.

2. Aplicarea procedurii de selecție

Aplicați procedura de selecție stabilită și decideți care va fi problema pe care clasa voastră o va studia în profunzime. Verificați că puteți aduna suficiente informații pentru a putea realiza un portofoliu detaliat și pentru a formula o propunere de politică publică bine fundamentată și realistă. Este esențial ca decizia să vă aparțină (nu să fie impusă sau sugerată de profesori, director etc.) și în final să fie asumată de întreaga clasă, indiferent de problemele susținute anterior de diferite grupuri.

PORTOFOLIU

Pe parcursul realizării diferitelor activități ale acestui proiect veți obține sau produce diferite materiale. Păstrați aceste materiale pentru documentarea proiectului și pentru pregătirea prezentării publice. La Pasul 6 sarcina voastră va fi de a selecta și a organiza materialele adunate la fiecare din pașii anteriori. Dintre materialele cu care ați lucrat până acum păstrați (în format electronic sau fizic) fișa de analiză a problemei selectate, precum și sursele primare de informație pe care le-ați utilizat pentru completarea ei.

PROIECTUL VOSTRU ONLINE:

În unele cazuri, elaborarea de acte normative pentru soluționarea problemei este relativ simplă și corespunde capacităților administrative și financiare existente, presupunând alocarea transparentă, eficientă și echitabilă a resurselor publice disponibile. În alte cazuri, problemele sunt mai dificil de soluționat, necesitând resurse financiare ce depășesc capacitățile existente și implică uneori colaborarea între instituții locale, naționale și europene.

Unele probleme afectează un număr mare de cetățeni sau întreaga comunitate, în timp ce altele au legătură cu un grup restrâns de membri ai comunității. Desigur, unele probleme afectează direct elevii din școala voastră. Clasa voastră va avea sarcina să aleagă o problemă a comunității locale pentru care să propună ca soluție o politică publică. Deși problemele care afectează direct elevii din școala voastră vă pot părea mai accesibile, nu este necesar să vă limitați la ele. Puteți aborda cu succes orice problemă importantă a comunității.

Problema pe care o veți selecta trebuie să îndeplinească mai multe criterii:

• să presupună adoptarea sau modificarea unei politici publice;
• să fie o problemă considerată importantă de cetățenii din localitatea voastră;
• autoritățile publice responsabile de adoptarea de acte normative în domeniul respectiv să fie situate la nivel local sau județean.

Pe baza cunoștințelor dobândite despre politici publice și folosind informațiile obținute despre diferite probleme ale comunității, clasa voastră va alege o singură problemă care va fi studiată în detaliu și pentru soluționarea căreia veți formula o politică publică. Alegerea acestei probleme se va face în mod democratic, printr-o procedură clară și acceptată de toţi elevii.

P2.1 Stabilirea procedurii de selectare a problemei clasei

Înainte de a discuta problemele identificate, este important să vă puneți de acord asupra procedurii pe care o veți utiliza pentru selecție. Este important ca procedura să fie clară pentru toți elevii înainte de aplicarea ei. O modalitate obișnuită de a ajunge la un acord legitim este votul.

Cum puteți selecta problema prin vot? Iată câteva exemple de proceduri de selecție:

• Vot deschis sau secret și selectarea problemei care are numărul cel mai mare de voturi. Fiecare elev votează pentru o problemă pe care o consideră potrivită pentru a fi abordată de clasă. Dacă mai multe probleme obțin la egalitate numărul cel mai mare de voturi, se votează din nou și se alege dintre acestea cea cu numărul cel mai mare de voturi. Dacă egalitatea se menține, votul se repetă până când una dintre probleme se detașează;
• Vot deschis sau secret în două tururi: indiferent de scorul obținut, problemele situate pe primele două locuri (sau mai multe, dacă sunt la egalitate), intră în turul doi, când se votează doar dintre acestea;
• Votul pe grupuri. Se formează trei grupuri egale de elevi. Fiecare grup primește o treime din lista de probleme și selectează, prin consens sau prin vot, o problemă care intră în turul doi. Fiecare elev poate vota în turul doi una din problemele selectate de colegii din celelalte grupuri. Elevii nu pot vota problema selectată de grupul lor. Problema cu cel mai mare număr de voturi totale va fi cea selectată; un tur suplimentar poate fi necesar în caz de egalitate.

Exercițiu:

Discutați avantajele și dezavantajele fiecărei proceduri de selecție înainte de a lua o decizie.

Putem diferenția trei tipuri de acțiuni prin care membrii unei societăți se organizează pentru a gestiona diferite aspecte comune:

• acțiuni ce țin de sfera privată;
• acțiuni ce țin de sfera societății civile;
• acțiuni ale autorităților publice.

În sfera privată, persoanele cu anumite interese și preocupări se asociază pentru a-și urmări interesele de grup, respectând legea și nedorind intervenții nejustificate ale autorităților în activitatea lor. Acestea pot avea scopuri economice (de exemplu, companiile private) dar și scopuri ne-economice (de exemplu, biserica, asociația de proprietari a unui imobil cu mai multe apartamente, asociația părinților).

Societatea civilă presupune asocierea din proprie inițiativă a unor cetățeni pentru a-și proteja și a-și promova interesele comune, pe cele ale anumitor grupuri din societate sau anumite principii și idei. Aceste asocieri iau cel mai frecvent forma unor „organizații neguvernamentale“ (ONG). Ele pot contribui la monitorizarea și influențarea acțiunilor autorităților publice dar pot și sprijini autoritățile în îmbunătățirea situației în anumite domenii.

Autoritățile publice includ instituțiile publice de orice nivel (locale, județene, naționale sau europene) din toate cele trei domenii (legislativ, executiv, judecătoresc). Acestea elaborează și implementează politicile publice.

Fiecare din aceste entități poate găsi soluții la problemele dintr-o societate. În unele cazuri, anumite probleme existente la nivelul comunității sunt soluționate de grupuri de cetățeni sau de ONG-uri (societatea civilă). În alte cazuri, problemele necesită politici publice pentru a fi soluționate și atunci intră în responsabilitatea autorităților publice. Există, de asemenea, probleme care pot fi soluționate fie prin politici publice, fie prin soluții ale societății civile.

Exercițiu:

Pentru a înțelege diferența dintre soluții bazate pe o politică publică și soluții prin acțiuni ale societății civile citiți exemplele de mai jos și completați mai departe:

Problemă	Soluționare prin politici publice	Soluție a societății civile
Extinderea ambroziei, o plantă puternic alergenă ce afectează un număr mare de persoane din localitate.	Hotărâre de consiliu local care prevede amenzi pentru proprietarii de terenuri care nu asigură cosirea, smulgerea sau erbicidarea terenurilor lor, pentru ca ambrozia să fie eradicată.	Activități de voluntariat ale cetățenilor pentru cosirea, smulgerea sau erbicidarea terenurilor neîngrijite din localitatea/cartierul lor.
Copiii dintr-un cartier defavorizat nu au condiții acasă pentru a învăța și pentru a-și face temele.	Autoritățile publice înființează un centru social-educativ în cartier.	Un grup de pensionari se organizează pentru a oferi sprijin după ore copiilor din familii defavorizate.
Una dintre fabricile din localitate, deși respectă standardele oficiale de poluare, generează un miros care deranjează locuitorii.	Hotărâre de consiliu local care prevede interzicerea funcționării oricărei fabrici în apropierea zonelor locuite, însoțită de concesionarea unui teren la 20 km de localitate și scutirea de impozite pe termen de 6 luni dacă fabrica se mută acolo, pentru a nu se pierde locurile de muncă respective.	Organizațiile neguvernamentale scriu scrisori conducerii fabricii pentru a lua măsuri și fac o campanie adresată muncitorilor din fabrica respectivă.
Se generează blocaje în trafic într-o intersecție intens circulată din cauza unui flux constant de pietoni ce traversează strada.	Decizia primăriei de construire a unui pasaj subteran pentru pietoni.	Această problemă nu poate fi soluționată decât prin decizii ale autorităților.
Trei familii de refugiați din Siria s-au mutat în cartier și au nevoie de sprijin pentru a cunoaște zona, instituțiile locale etc.	Fiind vorba de un grup mic de persoane cu nevoi specifice, nu se justifică adoptarea unei politici publice locale.	O organizație locală le acordă sprijin în stabilirea de contacte în cadrul comunității și în accesarea serviciilor publice și private din localitate.
Râul/lacul din comunitate este poluat și plin de gunoaie.
Există un număr din ce în ce mai mare de tineri cu probleme de obezitate.
Cetățenii din localitate aruncă hârtii, mucuri de țigări și alte gunoaie pe jos.

Acest proiect se focalizează nu pe soluțiile pe care le poate aduce societatea civilă ci pe formularea de propuneri de politici publice ca soluții la problemele comunității.

Cetățenii pot participa la elaborarea de politici publice la toate nivelurile (local, județean, național și
european). Iată câteva exemple de modalități concrete de participare publică:

• contactarea instituțiilor publice prin mesaje pe site-urile acestora, prin email sau telefon, pentru a solicita informații sau pentru a face propuneri;
• participarea la ședințe publice (inclusiv asistarea la ședințele consiliului local);
• convingerea altor cetățeni să sprijine o anumită propunere de politică publică;
• participarea la demonstrații și proteste;
• realizarea de cercetări care să argumenteze nevoia de schimbare sau să testeze o soluție;
• organizarea sau susținerea de campanii, evenimente și manifestații pe rețelele de socializare.

Realizând acest proiect vă veți dezvolta competențele necesare pentru a fi cetățeni activi și a participa în mod constructiv la îmbunătățirea modului în care instituțiile publice își îndeplinesc responsabilitățile. Veți înțelege cum puteți identifica problemele comunității, cum puteți obține informații despre ele și găsi soluții pentru rezolvarea lor. Veți putea diferenția cu ușurință între problemele care sunt de competența autorităților publice și problemele care pot fi soluționate de societatea civilă. De asemenea, veți învăța cum puteți influența autoritățile publice să ia în considerare propunerile voastre.

Pentru a realiza cu succes acest proiect este foarte important să înțelegeți conceptul de politică publică: ce înseamnă, care sunt instituțiile ce pot lua decizii cu privire la politicile publice și cum pot participa cetățenii la procesul de elaborare a politicilor publice. Scopul acestui pas este cunoaşterea problemelor comunităţii în care trăiţi. Va fi obţinută o listă cu probleme ale comunităţii ce necesită elaborarea şi implementarea de noi politici publice. Pe baza acestei liste va fi aleasă la pasul următor problema pe care o va studia clasa voastră printr-o procedură stabilită de comun acord.

P1.1 Politicile publice

Într-o societate democratică politicile publice includ tot ceea ce este legat de modul în care instituțiile publice gestionează diferite probleme ale societății. Politicile publice sunt elaborate și implementate de instituții publice de diferite niveluri (locale, județene, naționale sau europene) și din toate cele trei domenii (legislativ, executiv, judecătoresc).

În baza principiilor democratice, cetățenii au posibilitatea și datoria civică de a se implica activ, nu doar în alegerea unor reprezentanți în structurile de luare a deciziilor din autoritățile publice ci și în dezbaterea problemelor care le afectează viața cotidiană. Ei pot influența autoritățile în elaborarea de politici publice care să corespundă nevoilor și intereselor lor. Autoritățile publice nu pot răspunde favorabil tuturor solicitărilor dar au datoria de a consulta cetățenii, de a analiza propunerile pe care aceștia le fac și de a argumenta în mod clar și transparent deciziile luate.

Aceste responsabilități ale autorităților sunt descrise în câteva acte normative, dintre care cele mai relevante sunt:

Legea privind liberul acces la informatiile de interes public, care obligă autoritățile să:

• comunice din oficiu anumite informații de interes public;
• asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal;
• garanteze accesul mass-media la informațiile de interes public.

Legea privind transparența decizională în administrația publică, care obligă autoritățile administrației publice centrale și locale să:

• informeze cetățenii asupra problemelor de interes public ce urmează a fi dezbătute și asupra proiectelor de acte normative;
• consulte cetățenii în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative și să le permită să formuleze propuneri.

Constituția României, la articolul 51, referitor la dreptul de petiţionare recunoaște dreptul cetățenilor și al organizațiilor de a se adresa autorităţilor publice prin petiţii, petițiile fiind scutite de taxe, iar autoritățile având obligaţia să răspundă.

Ordonanța privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, reglementează modul de exercitare de către cetățeni a acestui drept. Prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin e-mail, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome.

Toate aceste acte normative prevăd termene clare în care instituțiile trebuie să răspundă solicitărilor cetățenilor. Textele acestora sunt disponibile gratuit și în formă actualizată pe portalul legislativ al României, accesibil la legislatie.just.ro.

Exerciții:

1. Analizați textul Legii privind transparența decizională în administrația publică și identificați modalitățile prin care cetățenii pot participa la elaborarea politicilor publice (descrise pe larg în Capitolul II. Proceduri privind participarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative și la procesul de luare a deciziilor).

2. Citiți toate actele normative menționate mai sus și identificați termenele de răspuns pe care trebuie să le respecte instituțiile publice.